Cum recoltezi corect altoii pentru altoirea pomilor fructiferi

Recoltarea altoilor pentru altoirea pomilor fructiferi: ghid complet

Recoltarea corectă a altoilor este un pas esențial pentru reușita altoirii pomilor fructiferi. Indiferent de metoda folosită ulterior, fie că vorbim despre altoirea în despicătură, copulație sau altoirea în T, calitatea altoilor influențează direct procentul de prindere. Alegerea momentului potrivit, a lăstarilor corecți și păstrarea lor în condiții optime fac diferența dintre o altoire reușită și una compromisă.

Când se recoltează altoii pentru altoire

Altoii se recoltează în perioada de repaus vegetativ, atunci când pomii nu au pornit încă în vegetație. Intervalul optim este ianuarie–februarie, iar în unele zone mai reci se poate prelungi până la început de martie. Este foarte important ca recoltarea să se facă înainte ca mugurii să înceapă să se umfle. Un altoi recoltat prea târziu își pierde rapid viabilitatea și rezistă mult mai greu la păstrarea peste iarnă.

Recoltarea în această perioadă permite păstrarea mugurilor în stare dormindă, ceea ce este ideal pentru altoirile care se vor face primăvara, în lunile martie–aprilie.

Ce lăstari se aleg pentru altoi

Pentru altoi se folosesc lăstari de un an, bine maturizați și complet lignificați. Aceștia trebuie să fie sănătoși, fără urme de boli, dăunători sau leziuni mecanice. Grosimea ideală este apropiată de cea a unui creion, iar lungimea inițială a lăstarului poate fi mai mare, urmând să fie scurtată ulterior.

Lăstarii se aleg din pomi productivi, viguroși, bine adaptați zonei. Este recomandat ca aceștia să provină din partea însorită a coroanei, unde lemnul este mai bine dezvoltat, iar mugurii sunt mai viguroși.

Pe lângă vârsta și sănătatea lăstarului, un criteriu esențial în alegerea altoilor îl reprezintă tipul de muguri. Pentru altoire se preferă lăstarii care au muguri vegetativi bine formați sau muguri micști, în funcție de specie. Mugurii vegetativi sunt cei care dau naștere lăstarilor și frunzelor, asigurând dezvoltarea normală a altoiului după prindere. Mugurii micști, care pot forma atât lăstari cât și flori, sunt de asemenea acceptați și frecvent întâlniți la multe specii pomicole.

Mugurii exclusiv floriferi nu sunt recomandați pentru altoire, deoarece aceștia sunt orientați spre fructificare și au o capacitate redusă de a produce creșteri vegetative viguroase. Un altoi format preponderent din muguri floriferi poate porni în vegetație slab sau chiar se poate epuiza rapid după altoire.

La speciile sâmburoase, mugurii vegetativi sunt de obicei mai subțiri și ascuțiți, în timp ce mugurii floriferi sunt mai rotunzi și mai voluminoși. La semințoase, diferența este mai puțin evidentă, dar se recomandă alegerea lăstarilor cu muguri bine echilibrați, uniform distribuiți și fără dominanță clară a mugurilor floriferi.

Alegerea corectă a mugurilor contribuie direct la prinderea altoiului și la formarea unei coroane sănătoase în primii ani de la altoire.

Cum se face corect recoltarea altoilor

Recoltarea se face cu o foarfecă de grădină bine ascuțită, pentru a obține tăieturi curate, fără zdrobirea țesuturilor. Foarfeca sau cuțitul de altoit trebuie dezinfectate cu alcool sau spirt, mai ales atunci când se lucrează la mai mulți pomi, pentru a preveni transmiterea bolilor.

După recoltarea lăstarului, vârful acestuia se îndepărtează. Partea terminală este cea mai tânără, insuficient maturată și se deshidratează ușor. De asemenea, mugurii din vârf au o capacitate mai slabă de prindere. Partea cea mai potrivită pentru altoi este zona mijlocie a lăstarului.

Cum se scurtează și se pregătește altoiul

Altoiul se scurtează la o lungime de aproximativ 8–12 centimetri. În mod obișnuit, se lasă doi sau trei muguri bine formați. La speciile sâmburoase, precum caisul, piersicul, prunul sau cireșul, doi–trei muguri sunt ideali. La semințoase, cum sunt mărul și părul, se pot lăsa uneori trei sau patru muguri, însă pentru altoirea de primăvară regula celor trei muguri este una sigură.

Tăietura superioară se face la aproximativ un centimetru deasupra mugurelui, ușor oblic, pentru a evita acumularea apei și apariția putregaiului. Tăietura inferioară va fi realizată ulterior, în momentul altoirii, în funcție de metoda aleasă.

Cum se păstrează altoii până la altoire

După pregătire, altoii trebuie păstrați în condiții care să mențină umiditatea și repausul vegetativ. Cea mai practică soluție este păstrarea lor în frigider. Altoiul se înfășoară lejer într-un material ușor umed, cum ar fi un șervețel sau o cârpă subțire, apoi se acoperă cu folie alimentară. Folia nu trebuie strânsă excesiv, pentru a permite o minimă circulație a aerului și pentru a preveni mucegăirea.

Temperatura optimă de păstrare este între două și patru grade Celsius. Sertarul de legume al frigiderului este, de regulă, locul cel mai potrivit. Altoiul poate fi păstrat astfel fără probleme timp de două–trei luni, până în martie–aprilie, când se va face altoirea.

Pe perioada depozitării, este recomandată verificarea periodică a altoilor. Dacă materialul începe să se usuce, se poate umezi ușor materialul în care sunt înfășurați. Dacă apare mucegai, acesta trebuie îndepărtat imediat, iar altoii reambalați.

Cum verifici dacă un altoi este viabil

Un altoi bun are coaja elastică, netedă și nu este zbârcit. La o secțiune mică făcută la bază, lemnul trebuie să aibă culoare verde. Dacă lemnul este brun, uscat sau cenușiu, altoiul nu mai este viabil și nu trebuie folosit la altoire.

De ce este importantă recoltarea corectă a altoilor

Recoltarea corectă a altoilor este baza oricărei altoiri reușite. Un altoi bine ales, recoltat la momentul potrivit și păstrat corect va avea șanse maxime de prindere, indiferent de metoda de altoire folosită. Prin respectarea acestor principii simple, altoirea pomilor fructiferi devine o lucrare sigură și eficientă, atât în livezile comerciale, cât și în grădinile familiale.